Imi amintesc de Valeriu Butulesc ce spunea:
“Lupta e inegala, zice taurul, cinci toreadori in arena, cateva mii in tribuna si mai au si presa de partea lor”
E o lupta continua, un proces infinit in care se cauta nod in papura, se incearca sa se expuna variante la diversele evenimente petrecute sau ce se vor petrece.
Nu mai exista cenzura, insa acum se prefera altceva. Nu sunt obligati sa cenzureze ce scriu, dar se obliga multi singuri sa scrie doar despre ceea ce vor! E tot o forma de cenzura, insa, si se numeste auto-cenzura!
Loialitate, onestitate, tarie de caracter, sunt lucruri probabil la care s-a renuntat odata cu cenzura. A scrie obiectiv, inseamna sa relatezi onest, nu sa pui cuvinte in gura cuiva, nu sa despici firu-n 4 sau sa cauti in cacat sa vezi daca pute …
Sunt unii din presa ce intr-adevar pretind ca au control asupra lumii ce ii inconjoara, o lume care de altfel deja i-a etichetat. O lume care-i priveste cu oarecare indignare sau chiar scarba de fiecare data cand spun ceva. Si cum lumea e intr-o continua expansiune, risca sa ajunga izolati de acei oameni care in timp realizeaza cine spune ceva si cine vrea sa spuna.
e o diferenta intre As vrea sau fiu jurnalist sau vreau sa fiu jurnalist. Cand vrei cu adevarat, intai inveti ce inseamna o meserie de jurnalist, te orientezi ce iti prinde cel mai bine, dar cand doar ai asa… o mica dolianta, fiindca in alte planuri ai avut doar esecuri, e bine sa nu incepi. Risti sa ai parte de un nou esec. E drept, in acest plan poate fi unul pe termen lung, dar si cand pici de sus, unde te crezi, dai rau de pamant.
Presa locala baimareana este de invidiat, de apreciat, dar si de blamat. Sunt unii ce spun, gandesc si fac exact cum cred ei de cuviinta, cu bune, cu rele. Unii care dau in tine si te faulteaza cand o comiti grosolan si nu te iarta si sunt cei mai apreciati, inclusiv de subiectele lor, dar sunt altii care cauta prilejul sa terfeleasca nume, sa arunce cu noroi si cacat fiindca remuneratia e direct influentata.
Sunt curios cati insa au curajul sa-si recunoasca lor ca operatia estetica facuta intocmai dupa dosul celor pe care il pupa a fost una meritata sau nu.
Meseria e bratara de aur, iar cea de jurnalist e una grea, si cantareste mult. Cu cat mai corect cu atat mai apreciat. Cu cat mai apreciat, cu atat mai citit, asteptat sau vizualizat. Cand insa iti pui pe mana un fir de ata si incerci sa prostesti lumea ca e platina, risti sa te arzi, risti sa cazi in penibil si sa nu fii demn de laude.
Trusturi mari de presa, aservite diverselor figuri politice in plan central nu fac altceva decat sa starneasca indignare in randul oamenilor, ca mai apoi nepasare.
Se vrea un succint rezumat pe pagina lui Mircea Dolha la tot ce inseamna presa, si om de presa neloial, as fi scris corupt, dar nu detin astfel de informatii asa ca nu o voi face.
Doresc doar sa amintesc ca e rau sa te pui in gura cu presa, dar e apreciabil totusi cand o faci sustinut de argumente, chiar daca imaginea ta va fi discreditata de fiecare data cand vor avea ocazia. Te vei trezi un taur, in arena, cu intrebari neraspunse, si o mare dilema… de ce sunt multi impotriva mea?
0 Răspunsuri to “Atac la adresa presei …”